mirror of
https://github.com/adambard/learnxinyminutes-docs.git
synced 2024-12-24 01:51:38 +00:00
Merge branch 'master' of https://github.com/adambard/learnxinyminutes-docs
This commit is contained in:
Adam
commit
20c8660418
@ -1,11 +1,12 @@
|
||||
---
|
||||
language: brainfuck
|
||||
contributors:
|
||||
- ["Prajit Ramachandran", "http://prajitr.github.io"]
|
||||
- ["Prajit Ramachandran", "http://prajitr.github.io/"]
|
||||
- ["Mathias Bynens", "http://mathiasbynens.be/"]
|
||||
---
|
||||
|
||||
Brainfuck is an extremely minimal programming language (just 8 commands) and
|
||||
is Turing complete.
|
||||
Brainfuck (not capitalized except at the start of a sentence) is an extremely
|
||||
minimal Turing-complete programming language with just 8 commands.
|
||||
|
||||
```
|
||||
Any character not "><+-.,[]" (excluding quotation marks) is ignored.
|
||||
@ -27,7 +28,7 @@ There are eight commands:
|
||||
|
||||
[ and ] form a while loop. Obviously, they must be balanced.
|
||||
|
||||
Let's look at some basic Brainfuck programs.
|
||||
Let's look at some basic brainfuck programs.
|
||||
|
||||
++++++ [ > ++++++++++ < - ] > +++++ .
|
||||
|
||||
@ -45,21 +46,18 @@ print cell #2's value. 65 is 'A' in ASCII, so 'A' is printed to the terminal.
|
||||
|
||||
, [ > + < - ] > .
|
||||
|
||||
This program reads a character from the user input, copies the character into
|
||||
another cell, and prints out the same character.
|
||||
|
||||
, reads in a character from the user into cell #1. Then we start a loop. Move
|
||||
to cell #2, increment the value at cell #2, move back to cell #1, and decrement
|
||||
the value at cell #1. This continues on until cell #1 is 0, and cell #2 holds
|
||||
cell #1's old value. Because we're on cell #1 at the end of the loop, move to
|
||||
cell #2, and then print out the value in ASCII.
|
||||
This program reads a character from the user input and copies the character into
|
||||
cell #1. Then we start a loop. Move to cell #2, increment the value at cell #2,
|
||||
move back to cell #1, and decrement the value at cell #1. This continues on
|
||||
until cell #1 is 0, and cell #2 holds cell #1's old value. Because we're on
|
||||
cell #1 at the end of the loop, move to cell #2, and then print out the value
|
||||
in ASCII.
|
||||
|
||||
Also keep in mind that the spaces are purely for readibility purposes. You
|
||||
could just as easily write it as
|
||||
could just as easily write it as:
|
||||
|
||||
,[>+<-]>.
|
||||
|
||||
|
||||
Try and figure out what this program does:
|
||||
|
||||
,>,< [ > [ >+ >+ << -] >> [- << + >>] <<< -] >>
|
||||
@ -73,7 +71,7 @@ problem: at the end of the inner loop, cell #2 is zero. To solve this problem,
|
||||
we also increment cell #4, and then recopy cell #4 into cell #2.
|
||||
```
|
||||
|
||||
And that's Brainfuck. Not that hard, eh? For fun, you can write your own
|
||||
Brainfuck programs, or you can write a Brainfuck interpreter in another
|
||||
And that's brainfuck. Not that hard, eh? For fun, you can write your own
|
||||
brainfuck programs, or you can write a brainfuck interpreter in another
|
||||
language. The interpreter is fairly simple to implement, but if you're a
|
||||
masochist, trying writing a Brainfuck interpreter... in Brainfuck.
|
||||
masochist, try writing a brainfuck interpreter… in brainfuck.
|
||||
|
||||
631
es-es/csharp-es.html.markdown
Normal file
631
es-es/csharp-es.html.markdown
Normal file
@ -0,0 +1,631 @@
|
||||
---
|
||||
language: c#
|
||||
contributors:
|
||||
- ["Irfan Charania", "https://github.com/irfancharania"]
|
||||
- ["Max Yankov", "https://github.com/golergka"]
|
||||
translators:
|
||||
- ["Olfran Jiménez", "https://twitter.com/neslux"]
|
||||
filename: LearnCSharp-es.cs
|
||||
---
|
||||
|
||||
C# es un lenguaje orientado a objetos elegante y de tipado seguro que
|
||||
permite a los desarrolladores construir una variedad de aplicaciones
|
||||
seguras y robustas que se ejecutan en el Framework .NET.
|
||||
|
||||
[Lee más aquí.](http://msdn.microsoft.com/es-es/library/vstudio/z1zx9t92.aspx)
|
||||
|
||||
```c#
|
||||
// Los comentarios de una sola línea comienzan con //
|
||||
/*
|
||||
Los comentarios de múltiples líneas son de esta manera
|
||||
*/
|
||||
/// <summary>
|
||||
/// Este es un comentario de documentación XML
|
||||
/// </summary>
|
||||
|
||||
// Especifica el espacio de nombres que estará usando la aplicación
|
||||
using System;
|
||||
using System.Collections.Generic;
|
||||
|
||||
|
||||
// Define un ambito para organizar el código en "paquetes"
|
||||
namespace Learning
|
||||
{
|
||||
// Cada archivo .cs debe contener al menos una clase con el mismo nombre que el archivo
|
||||
// Se permite colocar cualquier nombre, pero no deberías por cuestiones de consistencia.
|
||||
public class LearnCSharp
|
||||
{
|
||||
// Una aplicación de consola debe tener un método main como punto de entrada
|
||||
public static void Main(string[] args)
|
||||
{
|
||||
// Usa Console.WriteLine para imprimir líneas
|
||||
Console.WriteLine("Hello World");
|
||||
Console.WriteLine(
|
||||
"Integer: " + 10 +
|
||||
" Double: " + 3.14 +
|
||||
" Boolean: " + true);
|
||||
|
||||
// Para imprimir sin una nueva línea, usa Console.Write
|
||||
Console.Write("Hello ");
|
||||
Console.Write("World");
|
||||
|
||||
|
||||
///////////////////////////////////////////////////
|
||||
// Variables y Tipos
|
||||
//
|
||||
// Declara una variable usando <tipo> <nombre>
|
||||
///////////////////////////////////////////////////
|
||||
|
||||
// Sbyte - Entero de 8 bits con signo
|
||||
// (-128 <= sbyte <= 127)
|
||||
sbyte fooSbyte = 100;
|
||||
|
||||
// Byte - Entero de 8 bits sin signo
|
||||
// (0 <= byte <= 255)
|
||||
byte fooByte = 100;
|
||||
|
||||
// Short - Entero de 16 bits con signo
|
||||
// (-32,768 <= short <= 32,767)
|
||||
short fooShort = 10000;
|
||||
|
||||
// Ushort - Entero de 16 bits sin signo
|
||||
// (0 <= ushort <= 65,535)
|
||||
ushort fooUshort = 10000;
|
||||
|
||||
// Integer - Entero de 32 bits con signo
|
||||
// (-2,147,483,648 <= int <= 2,147,483,647)
|
||||
int fooInt = 1;
|
||||
|
||||
// Uinteger - Entero de 32 bits sin signo
|
||||
// (0 <= uint <= 4,294,967,295)
|
||||
uint fooUint = 1;
|
||||
|
||||
// Long - Entero de 64 bits con signo
|
||||
// (-9,223,372,036,854,775,808 <= long <= 9,223,372,036,854,775,807)
|
||||
long fooLong = 100000L;
|
||||
// L es usado para indicar que esta variable es de tipo long o ulong
|
||||
// un valor sin este sufijo es tratado como int o uint dependiendo del tamaño.
|
||||
|
||||
// Ulong - Entero de 64 bits sin signo
|
||||
// (0 <= ulong <= 18,446,744,073,709,551,615)
|
||||
ulong fooUlong = 100000L;
|
||||
|
||||
// Float - Precisión simple de 32 bits. IEEE 754 Coma flotante
|
||||
// Precisión: 7 dígitos
|
||||
float fooFloat = 234.5f;
|
||||
// f es usado para indicar que el valor de esta variable es de tipo float
|
||||
// de otra manera sería tratado como si fuera de tipo double.
|
||||
|
||||
// Double - Doble precisión de 32 bits. IEEE 754 Coma flotante
|
||||
// Precisión: 15-16 dígitos
|
||||
double fooDouble = 123.4;
|
||||
|
||||
// Bool - true & false (verdadero y falso)
|
||||
bool fooBoolean = true;
|
||||
bool barBoolean = false;
|
||||
|
||||
// Char - Un solo caracter Unicode de 16 bits
|
||||
char fooChar = 'A';
|
||||
|
||||
// Strings
|
||||
string fooString = "My string is here!";
|
||||
Console.WriteLine(fooString);
|
||||
|
||||
// Formato de cadenas
|
||||
string fooFs = string.Format("Check Check, {0} {1}, {0} {1:0.0}", 1, 2);
|
||||
Console.WriteLine(fooFormattedString);
|
||||
|
||||
// Formato de fechas
|
||||
DateTime fooDate = DateTime.Now;
|
||||
Console.WriteLine(fooDate.ToString("hh:mm, dd MMM yyyy"));
|
||||
|
||||
// \n es un caracter de escape que comienza una nueva línea
|
||||
string barString = "Printing on a new line?\nNo Problem!";
|
||||
Console.WriteLine(barString);
|
||||
|
||||
// Puede ser escrito mejor usando el símbolo @
|
||||
string bazString = @"Here's some stuff
|
||||
on a new line!";
|
||||
Console.WriteLine(bazString);
|
||||
|
||||
// Las comillas deben ser escapadas
|
||||
// usa \" para escaparlas
|
||||
string quotedString = "some \"quoted\" stuff";
|
||||
Console.WriteLine(quotedString);
|
||||
|
||||
// usa "" cuando las cadenas comiencen con @
|
||||
string quotedString2 = @"some MORE ""quoted"" stuff";
|
||||
Console.WriteLine(quotedString2);
|
||||
|
||||
// Usa const o readonly para hacer las variables inmutables
|
||||
// los valores const son calculados en tiempo de compilación
|
||||
const int HOURS_I_WORK_PER_WEEK = 9001;
|
||||
|
||||
// Tipos que aceptan valores NULL (Nullable)
|
||||
// cualquier tipo de dato puede ser un tipo nulo añadiendole el sufijo ?
|
||||
// <tipo>? <variable> = <valor>
|
||||
int? nullable = null;
|
||||
Console.WriteLine("Nullable variable: " + nullable);
|
||||
|
||||
// Para usar valores nulos, tienes que usar la propiedad Value
|
||||
// o usar conversión explícita
|
||||
string? nullableString = "not null";
|
||||
Console.WriteLine("Nullable value is: " + nullableString.Value + " or: " + (string) nullableString );
|
||||
|
||||
// ?? is una manera corta de especificar valores por defecto
|
||||
// en caso de que la variable sea null
|
||||
int notNullable = nullable ?? 0;
|
||||
Console.WriteLine("Not nullable variable: " + notNullable);
|
||||
|
||||
// var - el compilador escogerá el tipo de dato más apropiado basado en el valor
|
||||
var fooImplicit = true;
|
||||
|
||||
///////////////////////////////////////////////////
|
||||
// Estructura de datos
|
||||
///////////////////////////////////////////////////
|
||||
Console.WriteLine("\n->Data Structures");
|
||||
|
||||
// Arreglos
|
||||
// El tamaño del arreglo debe decidirse al momento de la declaración
|
||||
// El formato para declarar un arreglo es el siguiente:
|
||||
// <tipo_de_dato>[] <nombre_variable> = new <tipo_de_dato>[<tamaño>];
|
||||
int[] intArray = new int[10];
|
||||
string[] stringArray = new string[1];
|
||||
bool[] boolArray = new bool[100];
|
||||
|
||||
// Otra forma de declarar e inicializar un arreglo
|
||||
int[] y = { 9000, 1000, 1337 };
|
||||
|
||||
// Indexar arreglos - Acceder a un elemento
|
||||
Console.WriteLine("intArray @ 0: " + intArray[0]);
|
||||
|
||||
// Los arreglos son de índice cero y son mutables.
|
||||
intArray[1] = 1;
|
||||
Console.WriteLine("intArray @ 1: " + intArray[1]); // => 1
|
||||
|
||||
// Listas
|
||||
// Las listas son usadas más frecuentemente que los arreglos ya que son más flexibles
|
||||
// El formato para declarar una lista es el siguiente:
|
||||
// List<tipo_de_dato> <nombre_variable> = new List<tipo_de_dato>();
|
||||
List<int> intList = new List<int>();
|
||||
List<string> stringList = new List<string>();
|
||||
|
||||
// Otra forma de declarar e inicializar una lista
|
||||
List<int> z = new List<int> { 9000, 1000, 1337 };
|
||||
|
||||
// Indexar una lista - Acceder a un elemento
|
||||
// Las listas son de índice cero y son mutables.
|
||||
Console.WriteLine("z @ 0: " + z[2]);
|
||||
|
||||
// Las listas no tienen valores por defecto;
|
||||
// Un valor debe ser añadido antes de acceder al índice
|
||||
intList.Add(1);
|
||||
Console.WriteLine("intList @ 0: " + intList[0]);
|
||||
|
||||
|
||||
// Otras estructuras de datos a chequear:
|
||||
//
|
||||
// Pilas/Colas
|
||||
// Diccionarios
|
||||
// Colecciones de sólo lectura
|
||||
// Tuplas (.Net 4+)
|
||||
|
||||
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
// Operadores
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
Console.WriteLine("\n->Operators");
|
||||
|
||||
int i1 = 1, i2 = 2; // Modo corto para múltiples declaraciones
|
||||
|
||||
// La aritmética es sencilla
|
||||
Console.WriteLine("1+2 = " + (i1 + i2)); // => 3
|
||||
Console.WriteLine("2-1 = " + (i2 - i1)); // => 1
|
||||
Console.WriteLine("2*1 = " + (i2 * i1)); // => 2
|
||||
Console.WriteLine("1/2 = " + (i1 / i2)); // => 0 (0.5 truncated down)
|
||||
|
||||
// Módulo
|
||||
Console.WriteLine("11%3 = " + (11 % 3)); // => 2
|
||||
|
||||
// Operadores de comparación
|
||||
Console.WriteLine("3 == 2? " + (3 == 2)); // => false
|
||||
Console.WriteLine("3 != 2? " + (3 != 2)); // => true
|
||||
Console.WriteLine("3 > 2? " + (3 > 2)); // => true
|
||||
Console.WriteLine("3 < 2? " + (3 < 2)); // => false
|
||||
Console.WriteLine("2 <= 2? " + (2 <= 2)); // => true
|
||||
Console.WriteLine("2 >= 2? " + (2 >= 2)); // => true
|
||||
|
||||
// Operadores a nivel de bits
|
||||
/*
|
||||
~ Complemento a nivel de bits
|
||||
<< Desplazamiento a la izquierda con signo
|
||||
>> Desplazamiento a la derecha con signo
|
||||
>>> Desplazamiento a la derecha sin signo
|
||||
& AND a nivel de bits
|
||||
^ XOR a nivel de bits
|
||||
| OR a nivel de bits
|
||||
*/
|
||||
|
||||
// Incremento
|
||||
int i = 0;
|
||||
Console.WriteLine("\n->Inc/Dec-remento");
|
||||
Console.WriteLine(i++); //i = 1. Posincrementación
|
||||
Console.WriteLine(++i); //i = 2. Preincremento
|
||||
Console.WriteLine(i--); //i = 1. Posdecremento
|
||||
Console.WriteLine(--i); //i = 0. Predecremento
|
||||
|
||||
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
// Estructuras de control
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
Console.WriteLine("\n->Control Structures");
|
||||
|
||||
// Las condiciones if son como en lenguaje c
|
||||
int j = 10;
|
||||
if (j == 10)
|
||||
{
|
||||
Console.WriteLine("I get printed");
|
||||
}
|
||||
else if (j > 10)
|
||||
{
|
||||
Console.WriteLine("I don't");
|
||||
}
|
||||
else
|
||||
{
|
||||
Console.WriteLine("I also don't");
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Operador ternario
|
||||
// Un simple if/else puede ser escrito de la siguiente manera;
|
||||
// <condición> ? <true> : <false>
|
||||
string isTrue = (true) ? "True" : "False";
|
||||
Console.WriteLine("Ternary demo: " + isTrue);
|
||||
|
||||
|
||||
// Bucle while
|
||||
int fooWhile = 0;
|
||||
while (fooWhile < 100)
|
||||
{
|
||||
//Console.WriteLine(fooWhile);
|
||||
//Incrementar el contador
|
||||
//Iterar 99 veces, fooWhile 0->99
|
||||
fooWhile++;
|
||||
}
|
||||
Console.WriteLine("fooWhile Value: " + fooWhile);
|
||||
|
||||
// Bucle Do While
|
||||
int fooDoWhile = 0;
|
||||
do
|
||||
{
|
||||
//Console.WriteLine(fooDoWhile);
|
||||
//Incrementar el contador
|
||||
//Iterar 99 veces, fooDoWhile 0->99
|
||||
fooDoWhile++;
|
||||
} while (fooDoWhile < 100);
|
||||
Console.WriteLine("fooDoWhile Value: " + fooDoWhile);
|
||||
|
||||
// Bucle For
|
||||
int fooFor;
|
||||
//Estructura del bucle for => for(<declaración_inicial>; <condición>; <incremento>)
|
||||
for (fooFor = 0; fooFor < 10; fooFor++)
|
||||
{
|
||||
//Console.WriteLine(fooFor);
|
||||
//Iterated 10 times, fooFor 0->9
|
||||
}
|
||||
Console.WriteLine("fooFor Value: " + fooFor);
|
||||
|
||||
// Switch Case
|
||||
// El switch funciona con los tipos de datos byte, short, char e int
|
||||
// También funciona con las enumeraciones (discutidos en in Tipos Enum),
|
||||
// la clase string y algunas clases especiales que encapsulan
|
||||
// tipos primitivos: Character, Byte, Short, Integer.
|
||||
int month = 3;
|
||||
string monthString;
|
||||
switch (month)
|
||||
{
|
||||
case 1:
|
||||
monthString = "January";
|
||||
break;
|
||||
case 2:
|
||||
monthString = "February";
|
||||
break;
|
||||
case 3:
|
||||
monthString = "March";
|
||||
break;
|
||||
default:
|
||||
monthString = "Some other month";
|
||||
break;
|
||||
}
|
||||
Console.WriteLine("Switch Case Result: " + monthString);
|
||||
|
||||
|
||||
////////////////////////////////
|
||||
// Conversión de tipos de datos
|
||||
////////////////////////////////
|
||||
|
||||
// Convertir datos
|
||||
|
||||
// Convertir String a Integer
|
||||
// esto generará una excepción al fallar la conversión
|
||||
int.Parse("123");//retorna una versión entera de "123"
|
||||
|
||||
// TryParse establece la variable a un tipo por defecto
|
||||
// en este caso: 0
|
||||
int tryInt;
|
||||
int.TryParse("123", out tryInt);
|
||||
|
||||
// Convertir Integer a String
|
||||
// La clase Convert tiene algunos métodos para facilitar las conversiones
|
||||
Convert.ToString(123);
|
||||
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
// Clases y Funciones
|
||||
///////////////////////////////////////
|
||||
|
||||
Console.WriteLine("\n->Classes & Functions");
|
||||
|
||||
// (Definición de la clase Bicycle (Bicicleta))
|
||||
|
||||
// Usar new para instanciar una clase
|
||||
Bicycle trek = new Bicycle();
|
||||
|
||||
// Llamar a los métodos del objeto
|
||||
trek.speedUp(3); // Siempre deberías usar métodos setter y métodos getter
|
||||
trek.setCadence(100);
|
||||
|
||||
// ToString es una convención para mostrar el valor del objeto.
|
||||
Console.WriteLine("trek info: " + trek.ToString());
|
||||
|
||||
// Instanciar otra nueva bicicleta
|
||||
Bicycle octo = new Bicycle(5, 10);
|
||||
Console.WriteLine("octo info: " + octo.ToString());
|
||||
|
||||
// Instanciar un Penny Farthing (Biciclo)
|
||||
PennyFarthing funbike = new PennyFarthing(1, 10);
|
||||
Console.WriteLine("funbike info: " + funbike.ToString());
|
||||
|
||||
Console.Read();
|
||||
} // Fin del método main
|
||||
|
||||
|
||||
} // Fin de la clase LearnCSharp
|
||||
|
||||
// Puedes incluir otras clases en un archivo .cs
|
||||
|
||||
|
||||
// Sintaxis para la declaración de clases:
|
||||
// <public/private/protected> class <nombre_de_clase>{
|
||||
// //campos, constructores, funciones todo adentro de la clase.
|
||||
// //las funciones son llamadas métodos como en java.
|
||||
// }
|
||||
|
||||
public class Bicycle
|
||||
{
|
||||
// Campos/Variables de la clase Bicycle
|
||||
public int cadence; // Public: Accesible desde cualquier lado
|
||||
private int _speed; // Private: Sólo es accesible desde dentro de la clase
|
||||
protected int gear; // Protected: Accesible desde clases y subclases
|
||||
internal int wheels; // Internal: Accesible en el ensamblado
|
||||
string name; // Todo es privado por defecto: Sólo es accesible desde dentro de esta clase
|
||||
|
||||
// Enum es un tipo valor que consiste un una serie de constantes con nombres
|
||||
public enum Brand
|
||||
{
|
||||
AIST,
|
||||
BMC,
|
||||
Electra,
|
||||
Gitane
|
||||
}
|
||||
// Definimos este tipo dentro de la clase Bicycle, por lo tanto es un tipo anidado
|
||||
// El código afuera de esta clase debería referenciar este tipo como Bicycle.Brand
|
||||
|
||||
public Brand brand; // Declaramos un tipo enum, podemos declarar un campo de este tipo
|
||||
|
||||
// Los miembros estáticos pertenecen al tipo mismo, no a un objeto en específico.
|
||||
static public int bicyclesCreated = 0;
|
||||
// Puedes acceder a ellos sin referenciar ningún objeto:
|
||||
// Console.WriteLine("Bicycles created: " + Bicycle.bicyclesCreated);
|
||||
|
||||
// Los valores readonly (Sólo lectura) son establecidos en tiempo de ejecución
|
||||
// sólo pueden ser asignados al momento de la declaración o dentro de un constructor
|
||||
readonly bool hasCardsInSpokes = false; // privado de sólo lectura
|
||||
|
||||
// Los constructores son una forma de crear clases
|
||||
// Este es un constructor por defecto
|
||||
private Bicycle()
|
||||
{
|
||||
gear = 1;
|
||||
cadence = 50;
|
||||
_speed = 5;
|
||||
name = "Bontrager";
|
||||
brand = Brand.AIST;
|
||||
bicyclesCreated++;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Este es un constructor específico (contiene argumentos)
|
||||
public Bicycle(int startCadence, int startSpeed, int startGear,
|
||||
string name, bool hasCardsInSpokes, Brand brand)
|
||||
{
|
||||
this.gear = startGear; // La palabra reservada "this" señala el objeto actual
|
||||
this.cadence = startCadence;
|
||||
this._speed = startSpeed;
|
||||
this.name = name; // Puede ser útil cuando hay un conflicto de nombres
|
||||
this.hasCardsInSpokes = hasCardsInSpokes;
|
||||
this.brand = brand;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Los constructores pueden ser encadenados
|
||||
public Bicycle(int startCadence, int startSpeed, Brand brand) :
|
||||
this(startCadence, startSpeed, 0, "big wheels", true)
|
||||
{
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Sintaxis para Funciones:
|
||||
// <public/private/protected> <tipo_retorno> <nombre_funcion>(<args>)
|
||||
|
||||
// Las clases pueden implementar getters y setters para sus campos
|
||||
// o pueden implementar propiedades
|
||||
|
||||
// Sintaxis para la declaración de métodos:
|
||||
// <ámbito> <tipo_retorno> <nombre_método>(<argumentos>)
|
||||
public int GetCadence()
|
||||
{
|
||||
return cadence;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Los métodos void no requieren usar return
|
||||
public void SetCadence(int newValue)
|
||||
{
|
||||
cadence = newValue;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// La palabra reservada virtual indica que este método puede ser sobrescrito
|
||||
public virtual void SetGear(int newValue)
|
||||
{
|
||||
gear = newValue;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Los parámetros de un método pueden tener valores por defecto.
|
||||
// En este caso, los métodos pueden ser llamados omitiendo esos parámetros
|
||||
public void SpeedUp(int increment = 1)
|
||||
{
|
||||
_speed += increment;
|
||||
}
|
||||
|
||||
public void SlowDown(int decrement = 1)
|
||||
{
|
||||
_speed -= decrement;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Propiedades y valores get/set
|
||||
// Cuando los datos sólo necesitan ser accedidos, considera usar propiedades.
|
||||
// Las propiedades pueden tener get, set o ambos
|
||||
private bool _hasTassles; // variable privada
|
||||
public bool HasTassles // acceso público
|
||||
{
|
||||
get { return _hasTassles; }
|
||||
set { _hasTassles = value; }
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Las propiedades pueden ser auto implementadas
|
||||
public int FrameSize
|
||||
{
|
||||
get;
|
||||
// Puedes especificar modificadores de acceso tanto para get como para set
|
||||
// esto significa que sólo dentro de la clase Bicycle se puede modificar Framesize
|
||||
private set;
|
||||
}
|
||||
|
||||
//Método para mostrar los valores de atributos de este objeto.
|
||||
public override string ToString()
|
||||
{
|
||||
return "gear: " + gear +
|
||||
" cadence: " + cadence +
|
||||
" speed: " + _speed +
|
||||
" name: " + name +
|
||||
" cards in spokes: " + (hasCardsInSpokes ? "yes" : "no") +
|
||||
"\n------------------------------\n"
|
||||
;
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Los métodos también pueden ser estáticos. Puede ser útil para métodos de ayuda
|
||||
public static bool DidWeCreateEnoughBycles()
|
||||
{
|
||||
// Dentro de un método esático,
|
||||
// Sólo podemos hacer referencia a miembros estáticos de clases
|
||||
return bicyclesCreated > 9000;
|
||||
} // Si tu clase sólo necesita miembros estáticos,
|
||||
// considera establecer la clase como static.
|
||||
|
||||
} // fin de la clase Bicycle
|
||||
|
||||
// PennyFarthing es una subclase de Bicycle
|
||||
class PennyFarthing : Bicycle
|
||||
{
|
||||
// (Penny Farthings son las bicicletas con una rueda delantera enorme.
|
||||
// No tienen engranajes.)
|
||||
|
||||
// llamar al constructor de la clase padre
|
||||
public PennyFarthing(int startCadence, int startSpeed) :
|
||||
base(startCadence, startSpeed, 0, "PennyFarthing", true)
|
||||
{
|
||||
}
|
||||
|
||||
public override void SetGear(int gear)
|
||||
{
|
||||
gear = 0;
|
||||
}
|
||||
|
||||
public override string ToString()
|
||||
{
|
||||
string result = "PennyFarthing bicycle ";
|
||||
result += base.ToString(); // Llamar a la versión base del método
|
||||
return reuslt;
|
||||
}
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Las interfaces sólo contienen las declaraciones
|
||||
// de los miembros, sin la implementación.
|
||||
interface IJumpable
|
||||
{
|
||||
void Jump(int meters); // todos los miembros de interfaces son implícitamente públicos
|
||||
}
|
||||
|
||||
interface IBreakable
|
||||
{
|
||||
// Las interfaces pueden contener tanto propiedades como métodos, campos y eventos
|
||||
bool Broken { get; }
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Las clases sólo heredan de alguna otra clase, pero pueden implementar
|
||||
// cualquier cantidad de interfaces
|
||||
class MountainBike : Bicycle, IJumpable, IBreakable
|
||||
{
|
||||
int damage = 0;
|
||||
|
||||
public void Jump(int meters)
|
||||
{
|
||||
damage += meters;
|
||||
}
|
||||
|
||||
public void Broken
|
||||
{
|
||||
get
|
||||
{
|
||||
return damage > 100;
|
||||
}
|
||||
}
|
||||
}
|
||||
} // Fin del espacio de nombres
|
||||
|
||||
```
|
||||
|
||||
## Temas no cubiertos
|
||||
|
||||
* Flags
|
||||
* Attributes
|
||||
* Generics (T), Delegates, Func, Actions, lambda expressions
|
||||
* Static properties
|
||||
* Exceptions, Abstraction
|
||||
* LINQ
|
||||
* ASP.NET (Web Forms/MVC/WebMatrix)
|
||||
* Winforms
|
||||
* Windows Presentation Foundation (WPF)
|
||||
|
||||
|
||||
|
||||
## Lecturas recomendadas
|
||||
|
||||
* [DotNetPerls](http://www.dotnetperls.com)
|
||||
* [C# in Depth](http://manning.com/skeet2)
|
||||
* [Programming C#](http://shop.oreilly.com/product/0636920024064.do)
|
||||
* [LINQ](http://shop.oreilly.com/product/9780596519254.do)
|
||||
* [MSDN Library](http://msdn.microsoft.com/es-es/library/618ayhy6.aspx)
|
||||
* [ASP.NET MVC Tutorials](http://www.asp.net/mvc/tutorials)
|
||||
* [ASP.NET Web Matrix Tutorials](http://www.asp.net/web-pages/tutorials)
|
||||
* [ASP.NET Web Forms Tutorials](http://www.asp.net/web-forms/tutorials)
|
||||
* [Windows Forms Programming in C#](http://www.amazon.com/Windows-Forms-Programming-Chris-Sells/dp/0321116208)
|
||||
|
||||
|
||||
|
||||
[Convenciones de código de C#](http://msdn.microsoft.com/es-es/library/vstudio/ff926074.aspx)
|
||||
@ -1,4 +1,4 @@
|
||||
---
|
||||
---
|
||||
name: Go
|
||||
category: language
|
||||
language: Go
|
||||
@ -46,7 +46,7 @@ func main() {
|
||||
}
|
||||
|
||||
// Functions have parameters in parentheses.
|
||||
// If there are no parameters, empty parens are still required.
|
||||
// If there are no parameters, empty parentheses are still required.
|
||||
func beyondHello() {
|
||||
var x int // Variable declaration. Variables must be declared before use.
|
||||
x = 3 // Variable assignment.
|
||||
@ -71,7 +71,7 @@ func learnTypes() {
|
||||
can include line breaks.` // same string type
|
||||
|
||||
// non-ASCII literal. Go source is UTF-8.
|
||||
g := 'Σ' // rune type, an alias for uint32, holds a UTF-8 code point
|
||||
g := 'Σ' // rune type, an alias for uint32, holds a unicode code point
|
||||
|
||||
f := 3.14195 // float64, an IEEE-754 64-bit floating point number
|
||||
c := 3 + 4i // complex128, represented internally with two float64s
|
||||
@ -251,7 +251,7 @@ func learnConcurrency() {
|
||||
fmt.Println(<-c, <-c, <-c) // channel on right, <- is "receive" operator.
|
||||
|
||||
cs := make(chan string) // another channel, this one handles strings.
|
||||
cc := make(chan chan string) // a channel of channels.
|
||||
cc := make(chan chan string) // a channel of string channels.
|
||||
go func() { c <- 84 }() // start a new goroutine just to send a value
|
||||
go func() { cs <- "wordy" }() // again, for cs this time
|
||||
// Select has syntax like a switch statement but each case involves
|
||||
@ -259,7 +259,7 @@ func learnConcurrency() {
|
||||
// that are ready to communicate.
|
||||
select {
|
||||
case i := <-c: // the value received can be assigned to a variable
|
||||
fmt.Println("it's a", i)
|
||||
fmt.Printf("it's a %T", i)
|
||||
case <-cs: // or the value received can be discarded
|
||||
fmt.Println("it's a string")
|
||||
case <-cc: // empty channel, not ready for communication.
|
||||
|
||||
383
ko-kr/clojure-kr.html.markdown
Normal file
383
ko-kr/clojure-kr.html.markdown
Normal file
@ -0,0 +1,383 @@
|
||||
---
|
||||
language: clojure
|
||||
filename: learnclojure.clj
|
||||
contributors:
|
||||
- ["Adam Bard", "http://adambard.com/"]
|
||||
translators:
|
||||
- ["netpyoung", "http://netpyoung.github.io/"]
|
||||
lang: ko-kr
|
||||
---
|
||||
|
||||
Clojure는 Java 가상머신을 위해 개발된 Lisp 계통의 언어입니다
|
||||
이는 Common Lisp보다 순수 [함수형 프로그래밍](https://en.wikipedia.org/wiki/Functional_programming)을 더욱 강조했으며,
|
||||
상태를 있는 그대로 다루기 위해 다양한 [STM](https://en.wikipedia.org/wiki/Software_transactional_memory) 을 지원하는 프로그램들을 갖췄습니다.
|
||||
|
||||
이를 조합하여, 병행처리(concurrent processing)를 매우 단순하게 처리할 수 있으며,
|
||||
대게 자동으로 처리될 수 있도록 만들 수 있습니다.
|
||||
|
||||
(Clojure 1.2 이상의 버전이 필요로 합니다.)
|
||||
|
||||
|
||||
```clojure
|
||||
; 주석은 세미콜론(;)으로 시작합니다.
|
||||
|
||||
; Clojure는 "폼(forms)"으로 구성되었으며,
|
||||
; 폼은 괄호로 감싸져있으며, 공백으로 구분된 것들이 나열된 것입니다.
|
||||
;
|
||||
; clojure의 reader는 첫번째로 오는 것을
|
||||
; 함수 혹은 매크로를 호출하는 것, 그리고 나머지를 인자라고 가정합니다.
|
||||
|
||||
; namespace를 지정하기 위해, 파일에서 우선적으로 호출해야될 것은 ns입니다.
|
||||
(ns learnclojure)
|
||||
|
||||
; 간단한 예제들:
|
||||
|
||||
; str 은 인자로 받은 것들을 하나의 문자열로 만들어줍니다.
|
||||
(str "Hello" " " "World") ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; 직관적인 수학 함수들을 갖고 있습니다.
|
||||
(+ 1 1) ; => 2
|
||||
(- 2 1) ; => 1
|
||||
(* 1 2) ; => 2
|
||||
(/ 2 1) ; => 2
|
||||
|
||||
; = 로 동일성을 판별할 수 있습니다.
|
||||
(= 1 1) ; => true
|
||||
(= 2 1) ; => false
|
||||
|
||||
; 논리연산을 위한 not 역시 필요합니다.
|
||||
(not true) ; => false
|
||||
|
||||
; 중첩된 폼(forms)은 기대한대로 동작합니다.
|
||||
(+ 1 (- 3 2)) ; = 1 + (3 - 2) => 2
|
||||
|
||||
; 타입
|
||||
;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Clojure는 부울(boolean), 문자열, 숫자를 위해 Java의 object 타입을 이용합니다.
|
||||
; `class` 를 이용하여 이를 확인할 수 있습니다.
|
||||
(class 1) ; 정수는 기본적으로 java.lang.Long입니다.
|
||||
(class 1.); 소수는 java.lang.Double입니다.
|
||||
(class ""); 문자열은 쌍따옴표로 감싸져 있으며, java.lang.String입니다.
|
||||
(class false) ; 부울값은 java.lang.Boolean입니다.
|
||||
(class nil); nil은 "null"값입니다.
|
||||
|
||||
; 데이터 리스트 자체를 만들고자 한다면,
|
||||
; '를 이용하여 평가(evaluate)되지 않도록 막아야 합니다.
|
||||
'(+ 1 2) ; => (+ 1 2)
|
||||
; (quote (+ 1 2)) 를 줄여서 쓴것
|
||||
|
||||
; quote 가 된 리스트를 평가할 수 도 있습니다.
|
||||
(eval '(+ 1 2)) ; => 3
|
||||
|
||||
; 컬렉션(Collections) & 시퀀스(Sequences)
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; 리스트(List)는 연결된(linked-list) 자료구조이며, 벡터(Vector)는 배열이 뒤로붙는(array-backed) 자료구조입니다.
|
||||
; 리스트와 벡터 모두 java 클래스입니다!
|
||||
(class [1 2 3]); => clojure.lang.PersistentVector
|
||||
(class '(1 2 3)); => clojure.lang.PersistentList
|
||||
|
||||
; 간단하게 (1 2 3)로 리스트를 나타낼 수 있지만,
|
||||
; reader가 함수라고 여기지 못하게 quote(')를 해줘야 합니다.
|
||||
; 따라서, (list 1 2 3)는 '(1 2 3)와 같습니다.
|
||||
|
||||
; "컬렉션"은 단순하게 데이터의 그룹입니다.
|
||||
; 리스트와 벡터 모두 컬렉션입니다:
|
||||
(coll? '(1 2 3)) ; => true
|
||||
(coll? [1 2 3]) ; => true
|
||||
|
||||
; "시퀀스" (seq) 는 데이터 리스트를 추상적으로 기술한 것입니다.
|
||||
; 리스트는 시퀀스입니다.
|
||||
(seq? '(1 2 3)) ; => true
|
||||
(seq? [1 2 3]) ; => false
|
||||
|
||||
; 시퀀스는 접근하고자 하는 항목만 제공해주면 됩니다.
|
||||
; 따라서, 시퀀스는 lazy 할 수 있습니다 -- 무한하게 늘어나는 것을 정의할 수 있습니다:
|
||||
(range 4) ; => (0 1 2 3)
|
||||
(range) ; => (0 1 2 3 4 ...) (an infinite series)
|
||||
(take 4 (range)) ; (0 1 2 3)
|
||||
|
||||
; cons 를 이용하여 리스트나 벡터의 시작부에 항목을 추가할 수 있습니다.
|
||||
(cons 4 [1 2 3]) ; => (4 1 2 3)
|
||||
(cons 4 '(1 2 3)) ; => (4 1 2 3)
|
||||
|
||||
; conj 는 컬렉션에 가장 효율적인 방식으로 항목을 추가합니다.
|
||||
; 리스트는 시작부분에 삽입하고, 벡터는 끝부분에 삽입합니다.
|
||||
(conj [1 2 3] 4) ; => [1 2 3 4]
|
||||
(conj '(1 2 3) 4) ; => (4 1 2 3)
|
||||
|
||||
; concat 을 이용하여 리스트와 벡터를 서로 합칠 수 있습니다.
|
||||
(concat [1 2] '(3 4)) ; => (1 2 3 4)
|
||||
|
||||
; filter, map 을 이용하여 컬렉션을 다룰 수 있습니다.
|
||||
(map inc [1 2 3]) ; => (2 3 4)
|
||||
(filter even? [1 2 3]) ; => (2)
|
||||
|
||||
; reduce 를 이용하여 줄여나갈 수 있습니다.
|
||||
(reduce + [1 2 3 4])
|
||||
; = (+ (+ (+ 1 2) 3) 4)
|
||||
; => 10
|
||||
|
||||
; reduce 는 초기 값을 인자로 취할 수 도 있습니다.
|
||||
(reduce conj [] '(3 2 1))
|
||||
; = (conj (conj (conj [] 3) 2) 1)
|
||||
; => [3 2 1]
|
||||
|
||||
; 함수
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; fn 을 이용하여 함수를 만들 수 있습니다 .
|
||||
; 함수는 항상 마지막 문장을 반환합니다.
|
||||
(fn [] "Hello World") ; => fn
|
||||
|
||||
; (정의한 것을 호출하기 위해선, 괄호가 더 필요합니다.)
|
||||
((fn [] "Hello World")) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; def 를 이용하여 var 를 만들 수 있습니다.
|
||||
(def x 1)
|
||||
x ; => 1
|
||||
|
||||
; var 에 함수를 할당시켜보겠습니다.
|
||||
(def hello-world (fn [] "Hello World"))
|
||||
(hello-world) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; defn 을 이용하여 짧게 쓸 수 도 있습니다.
|
||||
(defn hello-world [] "Hello World")
|
||||
|
||||
; [] 는 함수의 인자 목록을 나타냅니다.
|
||||
(defn hello [name]
|
||||
(str "Hello " name))
|
||||
(hello "Steve") ; => "Hello Steve"
|
||||
|
||||
; 약자(shorthand)를 써서 함수를 만들 수 도 있습니다:
|
||||
(def hello2 #(str "Hello " %1))
|
||||
(hello2 "Fanny") ; => "Hello Fanny"
|
||||
|
||||
; 함수가 다양한 인자를 받도록 정의할 수 도 있습니다.
|
||||
(defn hello3
|
||||
([] "Hello World")
|
||||
([name] (str "Hello " name)))
|
||||
(hello3 "Jake") ; => "Hello Jake"
|
||||
(hello3) ; => "Hello World"
|
||||
|
||||
; 함수는 여러 인자를 시퀀스로 취할 수 있습니다.
|
||||
(defn count-args [& args]
|
||||
(str "You passed " (count args) " args: " args))
|
||||
(count-args 1 2 3) ; => "You passed 3 args: (1 2 3)"
|
||||
|
||||
; 개별적으로 받는 것과, 시퀀스로 취하는 것을 같이 쓸 수 도 있습니다.
|
||||
(defn hello-count [name & args]
|
||||
(str "Hello " name ", you passed " (count args) " extra args"))
|
||||
(hello-count "Finn" 1 2 3)
|
||||
; => "Hello Finn, you passed 3 extra args"
|
||||
|
||||
|
||||
; 맵(Maps)
|
||||
;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; 해쉬맵(hash map)과 배열맵(array map)은 공통된 인터페이스를 공유합니다.
|
||||
; 해쉬맵은 찾기가 빠르지만, 키의 순서가 유지되지 않습니다.
|
||||
(class {:a 1 :b 2 :c 3}) ; => clojure.lang.PersistentArrayMap
|
||||
(class (hash-map :a 1 :b 2 :c 3)) ; => clojure.lang.PersistentHashMap
|
||||
|
||||
; 배열맵은 여러 연산을 거쳐 자연스레 해쉬맵이 됩니다.
|
||||
; 만일 이게 커진다 하더라도, 걱정할 필요가 없습니다.
|
||||
|
||||
; 맵은 해쉬가 가능한 타입이라면 어떠한 것이든 키로써 활용이 가능하지만, 보통 키워드를 이용하는 것이 가장 좋습니다.
|
||||
; 키워드(Keyword)는 문자열과 비슷하지만, 보다 효율적인 면이 있습니다.
|
||||
(class :a) ; => clojure.lang.Keyword
|
||||
|
||||
(def stringmap {"a" 1, "b" 2, "c" 3})
|
||||
stringmap ; => {"a" 1, "b" 2, "c" 3}
|
||||
|
||||
(def keymap {:a 1, :b 2, :c 3})
|
||||
keymap ; => {:a 1, :c 3, :b 2}
|
||||
|
||||
; 여기서, 쉽표가 공백으로 취급되며, 아무 일도 하지 않는다는 것을 주목하시기 바랍니다.
|
||||
|
||||
; 맵에서 값을 얻어오기 위해선, 함수로써 맵을 호출해야 합니다.
|
||||
(stringmap "a") ; => 1
|
||||
(keymap :a) ; => 1
|
||||
|
||||
; 키워드 역시 맵에서 함수를 얻어올 때 사용할 수 있습니다!
|
||||
(:b keymap) ; => 2
|
||||
|
||||
; 하지만, 문자열로는 하면 안됩니다.
|
||||
;("a" stringmap)
|
||||
; => Exception: java.lang.String cannot be cast to clojure.lang.IFn
|
||||
|
||||
; 없는 값을 얻어오고자 하면, nil이 반환됩니다.
|
||||
(stringmap "d") ; => nil
|
||||
|
||||
; assoc 를 이용하여 해쉬맵에 새로운 키를 추가할 수 있습니다.
|
||||
(def newkeymap (assoc keymap :d 4))
|
||||
newkeymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3, :d 4}
|
||||
|
||||
; 하지만, 변경할 수 없는(immutable) clojure 타입이라는 것을 기억해야 합니다!
|
||||
keymap ; => {:a 1, :b 2, :c 3}
|
||||
|
||||
; dissoc 를 이용하여 키를 제거할 수 있습니다.
|
||||
(dissoc keymap :a :b) ; => {:c 3}
|
||||
|
||||
; 쎗(Set:집합)
|
||||
;;;;;;
|
||||
|
||||
(class #{1 2 3}) ; => clojure.lang.PersistentHashSet
|
||||
(set [1 2 3 1 2 3 3 2 1 3 2 1]) ; => #{1 2 3}
|
||||
|
||||
; conj 로 항목을 추가할 수 있습니다.
|
||||
(conj #{1 2 3} 4) ; => #{1 2 3 4}
|
||||
|
||||
; disj 로 제거할 수 도 있습니다.
|
||||
(disj #{1 2 3} 1) ; => #{2 3}
|
||||
|
||||
; 존재하는지 확인할 목적으로, 쎗을 함수로 사용할 수 도 있습니다.
|
||||
(#{1 2 3} 1) ; => 1
|
||||
(#{1 2 3} 4) ; => nil
|
||||
|
||||
; clojure.sets 네임스페이스(namespace)에는 더 많은 함수들이 있습니다.
|
||||
|
||||
; 유용한 폼(forms)
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; clojure에선, if 와 매크로(macro)를 가지고,
|
||||
; 다른 여러 논리 연산들을 만들 수 있습니다.
|
||||
(if false "a" "b") ; => "b"
|
||||
(if false "a") ; => nil
|
||||
|
||||
; let 을 이용하여 임시적으로 바인딩(binding)을 구축할 수 있습니다.
|
||||
(let [a 1 b 2]
|
||||
(> a b)) ; => false
|
||||
|
||||
; do 로 문단을 묶을 수 도 있습니다.
|
||||
(do
|
||||
(print "Hello")
|
||||
"World") ; => "World" (prints "Hello")
|
||||
|
||||
; 함수는 암시적으로 do 를 가지고 있습니다.
|
||||
(defn print-and-say-hello [name]
|
||||
(print "Saying hello to " name)
|
||||
(str "Hello " name))
|
||||
(print-and-say-hello "Jeff") ;=> "Hello Jeff" (prints "Saying hello to Jeff")
|
||||
|
||||
; let 역시 그러합니다.
|
||||
(let [name "Urkel"]
|
||||
(print "Saying hello to " name)
|
||||
(str "Hello " name)) ; => "Hello Urkel" (prints "Saying hello to Urkel")
|
||||
|
||||
; 모듈(Modules)
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; "use" 를 이용하여 module에 있는 모든 함수들을 얻어올 수 있습니다.
|
||||
(use 'clojure.set)
|
||||
|
||||
; 이제 쎗(set:집합)연산을 사용 할 수 있습니다.
|
||||
(intersection #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{2 3}
|
||||
(difference #{1 2 3} #{2 3 4}) ; => #{1}
|
||||
|
||||
; 함수들 중에 일 부분만을 가져올 수 도 있습니다.
|
||||
(use '[clojure.set :only [intersection]])
|
||||
|
||||
; require 를 이용하여 모듈을 import할 수 있습니다.
|
||||
(require 'clojure.string)
|
||||
|
||||
; / 를 이용하여 모듈에 있는 함수를 호출 할 수 있습니다.
|
||||
; 여기, clojure.string 라는 모듈에, blank? 라는 함수가 있습니다.
|
||||
(clojure.string/blank? "") ; => true
|
||||
|
||||
; import시, 모듈에 짧은 이름을 붙여줄 수 있습니다.
|
||||
(require '[clojure.string :as str])
|
||||
(str/replace "This is a test." #"[a-o]" str/upper-case) ; => "THIs Is A tEst."
|
||||
; (#"" denotes a regular expression literal)
|
||||
|
||||
; :require 를 이용하여, 네임스페이스에서 require 를 사용할 수 있습니다.
|
||||
; 아레와 같은 방법을 이용하면, 모듈을 quote하지 않아도 됩니다.
|
||||
(ns test
|
||||
(:require
|
||||
[clojure.string :as str]
|
||||
[clojure.set :as set]))
|
||||
|
||||
; Java
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Java는 유용한 많은 표준 라이브러리를 가지고 있으며,
|
||||
; 이를 어떻게 활용할 수 있는지 알아보도록 하겠습니다.
|
||||
|
||||
; import 로 java 모듈을 불러올 수 있습니다.
|
||||
(import java.util.Date)
|
||||
|
||||
; ns 와 함께 import 를 할 수 도 있습니다.
|
||||
(ns test
|
||||
(:import java.util.Date
|
||||
java.util.Calendar))
|
||||
|
||||
; 새로운 인스턴스를 만들기 위해선, 클래스 이름 끝에 "."을 찍습니다.
|
||||
(Date.) ; <a date object>
|
||||
|
||||
; . 을 이용하여 메소드를 호출할 수 있습니다.
|
||||
; 아니면, 줄여서 ".메소드"로도 호출 할 수 있습니다.
|
||||
(. (Date.) getTime) ; <a timestamp>
|
||||
(.getTime (Date.)) ; exactly the same thing.
|
||||
|
||||
; / 를 이용하여 정적메소드를 호출 할 수 있습니다.
|
||||
(System/currentTimeMillis) ; <a timestamp> (system is always present)
|
||||
|
||||
; doto 를 이용하여 상태가 변하는(mutable) 클래스들을 좀 더 편하게(tolerable) 다룰 수 있습니다.
|
||||
(import java.util.Calendar)
|
||||
(doto (Calendar/getInstance)
|
||||
(.set 2000 1 1 0 0 0)
|
||||
.getTime) ; => A Date. set to 2000-01-01 00:00:00
|
||||
|
||||
; STM
|
||||
;;;;;;;;;;;;;;;;;
|
||||
|
||||
; Software Transactional Memory 는 clojure가 영구적인(persistent) 상태를 다루는 방식입니다.
|
||||
; clojure가 이용하는 몇몇 자료형(construct)이 있습니다.
|
||||
|
||||
; 가장 단순한 것은 atom 입니다. 초기 값을 넣어보도록 하겠습니다.
|
||||
(def my-atom (atom {}))
|
||||
|
||||
; swap! 으로 atom을 갱신(update)할 수 있습니다!
|
||||
; swap! 은 함수를 인자로 받아, 그 함수에 대해 현재 atom에 들어있는 값을 첫번째 인자로,
|
||||
; 나머지를 두번째 인자로 하여 호출합니다.
|
||||
(swap! my-atom assoc :a 1) ; Sets my-atom to the result of (assoc {} :a 1)
|
||||
(swap! my-atom assoc :b 2) ; Sets my-atom to the result of (assoc {:a 1} :b 2)
|
||||
|
||||
; '@' 를 이용하여 atom을 역참조(dereference)하여 값을 얻을 수 있습니다.
|
||||
my-atom ;=> Atom<#...> (atom 객체가 반환됩니다.)
|
||||
@my-atom ; => {:a 1 :b 2}
|
||||
|
||||
; 여기 atom을 이용한 단순한 카운터가 있습니다.
|
||||
(def counter (atom 0))
|
||||
(defn inc-counter []
|
||||
(swap! counter inc))
|
||||
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
(inc-counter)
|
||||
|
||||
@counter ; => 5
|
||||
|
||||
; STM을 구성하는 다른 것들에는 ref 와 agent 가 있습니다.
|
||||
; Refs: http://clojure.org/refs
|
||||
; Agents: http://clojure.org/agents
|
||||
```
|
||||
|
||||
### 읽어볼거리
|
||||
|
||||
부족한 것이 많았지만, 다행히도 채울 수 있는 것들이 많이 있습니다.
|
||||
|
||||
Clojure.org에 많은 문서들이 보관되어 있습니다:
|
||||
[http://clojure.org/](http://clojure.org/)
|
||||
|
||||
Clojuredocs.org는 core 함수들에 대해 다양한 예제와 문서를 보유하고 있습니다:
|
||||
[http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core](http://clojuredocs.org/quickref/Clojure%20Core)
|
||||
|
||||
4Clojure는 clojure/FP 스킬을 올릴 수 있는 좋은 길입니다:
|
||||
[http://www.4clojure.com/](http://www.4clojure.com/)
|
||||
|
||||
Clojure-doc.org는 많고 많은 문서들을 보유하고 있습니다:
|
||||
[http://clojure-doc.org/](http://clojure-doc.org/)
|
||||
@ -125,6 +125,9 @@ f = function (x) return x * x end
|
||||
|
||||
-- And so are these:
|
||||
local function g(x) return math.sin(x) end
|
||||
local g = function(x) return math.xin(x) end
|
||||
-- Equivalent to local function g(x)..., except referring
|
||||
-- to g in the function body won't work as expected.
|
||||
local g; g = function (x) return math.sin(x) end
|
||||
-- the 'local g' decl makes g-self-references ok.
|
||||
|
||||
@ -133,6 +136,10 @@ local g; g = function (x) return math.sin(x) end
|
||||
-- Calls with one string param don't need parens:
|
||||
print 'hello' -- Works fine.
|
||||
|
||||
-- Calls with one table param don't need parens
|
||||
-- either (more on tables below):
|
||||
print {} -- Works fine too.
|
||||
|
||||
|
||||
----------------------------------------------------
|
||||
-- 3. Tables.
|
||||
@ -203,7 +210,7 @@ f2 = {a = 2, b = 3}
|
||||
|
||||
metafraction = {}
|
||||
function metafraction.__add(f1, f2)
|
||||
sum = {}
|
||||
local sum = {}
|
||||
sum.b = f1.b * f2.b
|
||||
sum.a = f1.a * f2.b + f2.a * f1.b
|
||||
return sum
|
||||
@ -266,7 +273,7 @@ eatenBy = myFavs.animal -- works! thanks, metatable
|
||||
Dog = {} -- 1.
|
||||
|
||||
function Dog:new() -- 2.
|
||||
newObj = {sound = 'woof'} -- 3.
|
||||
local newObj = {sound = 'woof'} -- 3.
|
||||
self.__index = self -- 4.
|
||||
return setmetatable(newObj, self) -- 5.
|
||||
end
|
||||
@ -301,7 +308,7 @@ mrDog:makeSound() -- 'I say woof' -- 8.
|
||||
LoudDog = Dog:new() -- 1.
|
||||
|
||||
function LoudDog:makeSound()
|
||||
s = self.sound .. ' ' -- 2.
|
||||
local s = self.sound .. ' ' -- 2.
|
||||
print(s .. s .. s)
|
||||
end
|
||||
|
||||
@ -322,7 +329,7 @@ seymour:makeSound() -- 'woof woof woof' -- 4.
|
||||
|
||||
-- If needed, a subclass's new() is like the base's:
|
||||
function LoudDog:new()
|
||||
newObj = {}
|
||||
local newObj = {}
|
||||
-- set up newObj
|
||||
self.__index = self
|
||||
return setmetatable(newObj, self)
|
||||
|
||||
@ -160,7 +160,7 @@ int main (int argc, const char * argv[])
|
||||
int jj;
|
||||
for (jj=0; jj < 4; jj++)
|
||||
{
|
||||
NSLog(@"%d,", jj++);
|
||||
NSLog(@"%d,", jj);
|
||||
} // => prints "0,"
|
||||
// "1,"
|
||||
// "2,"
|
||||
@ -223,7 +223,7 @@ int main (int argc, const char * argv[])
|
||||
// }
|
||||
// -/+ (type) Method declarations;
|
||||
// @end
|
||||
@interface MyClass : NSObject <MyCustomProtocol>
|
||||
@interface MyClass : NSObject <MyProtocol>
|
||||
{
|
||||
int count;
|
||||
id data;
|
||||
@ -241,14 +241,14 @@ int main (int argc, const char * argv[])
|
||||
+ (NSString *)classMethod;
|
||||
|
||||
// - for instance method
|
||||
- (NSString *)instanceMethodWithParmeter:(NSString *)string;
|
||||
- (NSString *)instanceMethodWithParameter:(NSString *)string;
|
||||
- (NSNumber *)methodAParameterAsString:(NSString*)string andAParameterAsNumber:(NSNumber *)number;
|
||||
|
||||
@end
|
||||
|
||||
// Implement the methods in an implementation (MyClass.m) file:
|
||||
|
||||
@implementation UserObject
|
||||
@implementation MyClass
|
||||
|
||||
// Call when the object is releasing
|
||||
- (void)dealloc
|
||||
@ -271,7 +271,7 @@ int main (int argc, const char * argv[])
|
||||
return [[self alloc] init];
|
||||
}
|
||||
|
||||
- (NSString *)instanceMethodWithParmeter:(NSString *)string
|
||||
- (NSString *)instanceMethodWithParameter:(NSString *)string
|
||||
{
|
||||
return @"New string";
|
||||
}
|
||||
|
||||
489
ro-ro/python-ro.html.markdown
Normal file
489
ro-ro/python-ro.html.markdown
Normal file
@ -0,0 +1,489 @@
|
||||
---
|
||||
language: python
|
||||
contributors:
|
||||
- ["Louie Dinh", "http://ldinh.ca"]
|
||||
translators:
|
||||
- ["Ovidiu Ciule", "https://github.com/ociule"] lang: ro-ro filename: python-ro.html.markdown
|
||||
filename: learnpython.py
|
||||
---
|
||||
|
||||
Python a fost creat de Guido Van Rossum la începutul anilor '90. Python a devenit astăzi unul din
|
||||
cele mai populare limbaje de programare. M-am indrăgostit de Python pentru claritatea sa sintactică.
|
||||
Python este aproape pseudocod executabil.
|
||||
|
||||
Opinia dumneavoastră este binevenită! Puteţi sa imi scrieţi la [@ociule](http://twitter.com/ociule) sau ociule [at] [google's email service]
|
||||
|
||||
Notă: Acest articol descrie Python 2.7, dar este util şi pentru Python 2.x. O versiune Python 3 va apărea
|
||||
în curând, în limba engleză mai întâi.
|
||||
|
||||
```python
|
||||
# Comentariile pe o singură linie încep cu un caracter diez.
|
||||
""" Şirurile de caractere pe mai multe linii pot fi încadrate folosind trei caractere ", şi sunt des
|
||||
folosite ca şi comentarii pe mai multe linii.
|
||||
"""
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 1. Operatori şi tipuri de date primare
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# Avem numere
|
||||
3 #=> 3
|
||||
|
||||
# Matematica se comportă cum ne-am aştepta
|
||||
1 + 1 #=> 2
|
||||
8 - 1 #=> 7
|
||||
10 * 2 #=> 20
|
||||
35 / 5 #=> 7
|
||||
|
||||
# Împărţirea este un pic surprinzătoare. Este de fapt împărţire pe numere întregi şi rotunjeşte
|
||||
# automat spre valoarea mai mică
|
||||
5 / 2 #=> 2
|
||||
|
||||
# Pentru a folosi împărţirea fără rest avem nevoie de numere reale
|
||||
2.0 # Acesta e un număr real
|
||||
11.0 / 4.0 #=> 2.75 ahhh ... cum ne aşteptam
|
||||
|
||||
# Ordinea operaţiilor se poate forţa cu paranteze
|
||||
(1 + 3) * 2 #=> 8
|
||||
|
||||
# Valoriile boolene sunt şi ele valori primare
|
||||
True
|
||||
False
|
||||
|
||||
# Pot fi negate cu operatorul not
|
||||
not True #=> False
|
||||
not False #=> True
|
||||
|
||||
# Egalitatea este ==
|
||||
1 == 1 #=> True
|
||||
2 == 1 #=> False
|
||||
|
||||
# Inegalitate este !=
|
||||
1 != 1 #=> False
|
||||
2 != 1 #=> True
|
||||
|
||||
# Comparaţii
|
||||
1 < 10 #=> True
|
||||
1 > 10 #=> False
|
||||
2 <= 2 #=> True
|
||||
2 >= 2 #=> True
|
||||
|
||||
# Comparaţiile pot fi inlănţuite!
|
||||
1 < 2 < 3 #=> True
|
||||
2 < 3 < 2 #=> False
|
||||
|
||||
# Şirurile de caractere pot fi încadrate cu " sau '
|
||||
"Acesta e un şir de caractere."
|
||||
'Şi acesta este un şir de caractere.'
|
||||
|
||||
# Şirurile de caractere pot fi adăugate!
|
||||
"Hello " + "world!" #=> "Hello world!"
|
||||
|
||||
# Un şir de caractere poate fi folosit ca o listă
|
||||
"Acesta e un şir de caractere"[0] #=> 'A'
|
||||
|
||||
# Caracterul % (procent) poate fi folosit pentru a formata şiruri de caractere :
|
||||
"%s pot fi %s" % ("şirurile", "interpolate")
|
||||
|
||||
# O metodă mai nouă de a formata şiruri este metoda "format"
|
||||
# Este metoda recomandată
|
||||
"{0} pot fi {1}".format("şirurile", "formatate")
|
||||
# Puteţi folosi cuvinte cheie dacă nu doriţi sa număraţi
|
||||
"{nume} vrea să mănânce {fel}".format(nume="Bob", fel="lasagna")
|
||||
|
||||
# "None", care reprezintă valoarea nedefinită, e un obiect
|
||||
None #=> None
|
||||
|
||||
# Nu folosiţi operatorul == pentru a compara un obiect cu None
|
||||
# Folosiţi operatorul "is"
|
||||
"etc" is None #=> False
|
||||
None is None #=> True
|
||||
|
||||
# Operatorul "is" testeaza dacă obiectele sunt identice.
|
||||
# Acastă operaţie nu e foarte folositoare cu tipuri primare,
|
||||
# dar e foarte folositoare cu obiecte.
|
||||
|
||||
# None, 0, şi şiruri de caractere goale sunt evaluate ca si fals, False.
|
||||
# Toate celelalte valori sunt adevărate, True.
|
||||
0 == False #=> True
|
||||
"" == False #=> True
|
||||
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 2. Variabile şi colecţii
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# Printarea este uşoară
|
||||
print "Eu sunt Python. Încântat de cunoştinţă!"
|
||||
|
||||
|
||||
# Nu este nevoie sa declari variabilele înainte de a le folosi
|
||||
o_variabila = 5 # Convenţia este de a folosi caractere_minuscule_cu_underscore
|
||||
o_variabila #=> 5
|
||||
|
||||
# Dacă accesăm o variabilă nefolosită declanşăm o excepţie.
|
||||
# Vezi secţiunea Control de Execuţie pentru mai multe detalii despre excepţii.
|
||||
alta_variabila # Declanşează o eroare de nume
|
||||
|
||||
# "If" poate fi folosit într-o expresie.
|
||||
"yahoo!" if 3 > 2 else 2 #=> "yahoo!"
|
||||
|
||||
# Listele sunt folosite pentru colecţii
|
||||
li = []
|
||||
# O listă poate avea valori de la început
|
||||
alta_li = [4, 5, 6]
|
||||
|
||||
# Se adaugă valori la sfârşitul lister cu append
|
||||
li.append(1) #li e acum [1]
|
||||
li.append(2) #li e acum [1, 2]
|
||||
li.append(4) #li e acum [1, 2, 4]
|
||||
li.append(3) #li este acum [1, 2, 4, 3]
|
||||
# Se şterg de la sfarşit cu pop
|
||||
li.pop() #=> 3 şi li e acum [1, 2, 4]
|
||||
# Să o adaugăm înapoi valoarea
|
||||
li.append(3) # li e din nou [1, 2, 4, 3]
|
||||
|
||||
# Putem accesa valorile individuale dintr-o listă cu operatorul index
|
||||
li[0] #=> 1
|
||||
# Valoarea speciala -1 pentru index accesează ultima valoare
|
||||
li[-1] #=> 3
|
||||
|
||||
# Dacă depaşim limitele listei declanşăm o eroare IndexError
|
||||
li[4] # Declanşează IndexError
|
||||
|
||||
# Putem să ne uităm la intervale folosind sintaxa de "felii"
|
||||
# În Python, intervalele sunt închise la început si deschise la sfârşit.
|
||||
li[1:3] #=> [2, 4]
|
||||
# Fără început
|
||||
li[2:] #=> [4, 3]
|
||||
# Fără sfarşit
|
||||
li[:3] #=> [1, 2, 4]
|
||||
|
||||
# Putem şterge elemente arbitrare din lista cu operatorul "del" care primeşte indexul lor
|
||||
del li[2] # li e acum [1, 2, 3]
|
||||
|
||||
# Listele pot fi adăugate
|
||||
li + alta_li #=> [1, 2, 3, 4, 5, 6] - Notă: li si alta_li nu sunt modificate!
|
||||
|
||||
# Concatenăm liste cu "extend()"
|
||||
li.extend(alta_li) # Acum li este [1, 2, 3, 4, 5, 6]
|
||||
|
||||
# Se verifică existenţa valorilor in lista cu "in"
|
||||
1 in li #=> True
|
||||
|
||||
# Şi lungimea cu "len()"
|
||||
len(li) #=> 6
|
||||
|
||||
|
||||
# Tuplele sunt ca şi listele dar imutabile
|
||||
tup = (1, 2, 3)
|
||||
tup[0] #=> 1
|
||||
tup[0] = 3 # Declanşează TypeError
|
||||
|
||||
# Pot fi folosite ca şi liste
|
||||
len(tup) #=> 3
|
||||
tup + (4, 5, 6) #=> (1, 2, 3, 4, 5, 6)
|
||||
tup[:2] #=> (1, 2)
|
||||
2 in tup #=> True
|
||||
|
||||
# Tuplele pot fi despachetate
|
||||
a, b, c = (1, 2, 3) # a este acum 1, b este acum 2 şi c este acum 3
|
||||
# Tuplele pot fi folosite şi fără paranteze
|
||||
d, e, f = 4, 5, 6
|
||||
# Putem inversa valori foarte uşor!
|
||||
e, d = d, e # d este acum 5 şi e este acum 4
|
||||
|
||||
|
||||
# Dicţionarele stochează chei şi o valoare pentru fiecare cheie
|
||||
dict_gol = {}
|
||||
# Şi un dicţionar cu valori
|
||||
dict_cu_valori = {"unu": 1, "doi": 2, "trei": 3}
|
||||
|
||||
# Căutaţi valori cu []
|
||||
dict_cu_valori["unu"] #=> 1
|
||||
|
||||
# Obţinem lista cheilor cu "keys()"
|
||||
dict_cu_valori.keys() #=> ["trei", "doi", "unu"]
|
||||
# Notă - ordinea cheilor obţinute cu keys() nu este garantată.
|
||||
# Puteţi obţine rezultate diferite de exemplul de aici.
|
||||
|
||||
# Obţinem valorile cu values()
|
||||
dict_cu_valori.values() #=> [3, 2, 1]
|
||||
# Notă - aceeaşi ca mai sus, aplicată asupra valorilor.
|
||||
|
||||
# Verificăm existenţa unei valori cu "in"
|
||||
"unu" in dict_cu_valori #=> True
|
||||
1 in dict_cu_valori #=> False
|
||||
|
||||
# Accesarea unei chei care nu exista declanşează o KeyError
|
||||
dict_cu_valori["four"] # KeyError
|
||||
|
||||
# Putem folosi metoda "get()" pentru a evita KeyError
|
||||
dict_cu_valori.get("one") #=> 1
|
||||
dict_cu_valori.get("four") #=> None
|
||||
# Metoda get poate primi ca al doilea argument o valoare care va fi returnată
|
||||
# când cheia nu este prezentă.
|
||||
dict_cu_valori.get("one", 4) #=> 1
|
||||
dict_cu_valori.get("four", 4) #=> 4
|
||||
|
||||
# "setdefault()" este o metodă pentru a adăuga chei-valori fără a le modifica, dacă cheia există deja
|
||||
dict_cu_valori.setdefault("five", 5) #dict_cu_valori["five"] este acum 5
|
||||
dict_cu_valori.setdefault("five", 6) #dict_cu_valori["five"] exista deja, nu este modificată, tot 5
|
||||
|
||||
|
||||
# Set este colecţia mulţime
|
||||
set_gol = set()
|
||||
# Putem crea un set cu valori
|
||||
un_set = set([1,2,2,3,4]) # un_set este acum set([1, 2, 3, 4]), amintiţi-vă ca mulţimile garantează unicatul!
|
||||
|
||||
# În Python 2.7, {} poate fi folosit pentru un set
|
||||
set_cu_valori = {1, 2, 2, 3, 4} # => {1 2 3 4}
|
||||
|
||||
# Putem adăuga valori cu add
|
||||
set_cu_valori.add(5) # set_cu_valori este acum {1, 2, 3, 4, 5}
|
||||
|
||||
# Putem intersecta seturi
|
||||
alt_set = {3, 4, 5, 6}
|
||||
set_cu_valori & alt_set #=> {3, 4, 5}
|
||||
|
||||
# Putem calcula uniunea cu |
|
||||
set_cu_valori | alt_set #=> {1, 2, 3, 4, 5, 6}
|
||||
|
||||
# Diferenţa între seturi se face cu -
|
||||
{1,2,3,4} - {2,3,5} #=> {1, 4}
|
||||
|
||||
# Verificăm existenţa cu "in"
|
||||
2 in set_cu_valori #=> True
|
||||
10 in set_cu_valori #=> False
|
||||
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 3. Controlul Execuţiei
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# O variabilă
|
||||
o_variabila = 5
|
||||
|
||||
# Acesta este un "if". Indentarea este importanta în python!
|
||||
# Printează "o_variabila este mai mică ca 10"
|
||||
if o_variabila > 10:
|
||||
print "o_variabila e mai mare ca 10."
|
||||
elif o_variabila < 10: # Clauza elif e opţională.
|
||||
print "o_variabila este mai mică ca 10."
|
||||
else: # Şi else e opţional.
|
||||
print "o_variabila este exact 10."
|
||||
|
||||
|
||||
"""
|
||||
Buclele "for" pot fi folosite pentru a parcurge liste
|
||||
Vom afişa:
|
||||
câinele este un mamifer
|
||||
pisica este un mamifer
|
||||
şoarecele este un mamifer
|
||||
"""
|
||||
for animal in ["câinele", "pisica", "şoarecele"]:
|
||||
# Folosim % pentru a compune mesajul
|
||||
print "%s este un mamifer" % animal
|
||||
|
||||
"""
|
||||
"range(număr)" crează o lista de numere
|
||||
de la zero la numărul dat
|
||||
afişează:
|
||||
0
|
||||
1
|
||||
2
|
||||
3
|
||||
"""
|
||||
for i in range(4):
|
||||
print i
|
||||
|
||||
"""
|
||||
While repetă pana când condiţia dată nu mai este adevărată.
|
||||
afişează:
|
||||
0
|
||||
1
|
||||
2
|
||||
3
|
||||
"""
|
||||
x = 0
|
||||
while x < 4:
|
||||
print x
|
||||
x += 1 # Prescurtare pentru x = x + 1
|
||||
|
||||
# Recepţionăm excepţii cu blocuri try/except
|
||||
|
||||
# Acest cod e valid in Python > 2.6:
|
||||
try:
|
||||
# Folosim "raise" pentru a declanşa o eroare
|
||||
raise IndexError("Asta este o IndexError")
|
||||
except IndexError as e:
|
||||
pass # Pass nu face nimic. În mod normal aici ne-am ocupa de eroare.
|
||||
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 4. Funcţii
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# Folosim "def" pentru a defini funcţii
|
||||
def add(x, y):
|
||||
print "x este %s şi y este %s" % (x, y)
|
||||
return x + y # Funcţia poate returna valori cu "return"
|
||||
|
||||
# Apelăm funcţia "add" cu parametrii
|
||||
add(5, 6) #=> Va afişa "x este 5 şi y este 6" şi va returna 11
|
||||
|
||||
# Altă cale de a apela funcţii: cu parametrii numiţi
|
||||
add(y=6, x=5) # Ordinea parametrilor numiţi nu contează
|
||||
|
||||
# Putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii nenumiţi
|
||||
# Aceşti parametrii nenumiţi se cheamă si poziţinali
|
||||
def varargs(*args):
|
||||
return args
|
||||
|
||||
varargs(1, 2, 3) #=> (1,2,3)
|
||||
|
||||
|
||||
# Şi putem defini funcţii care primesc un număr variabil de parametrii numiţi
|
||||
def keyword_args(**kwargs):
|
||||
return kwargs
|
||||
|
||||
# Hai să vedem cum merge
|
||||
keyword_args(big="foot", loch="ness") #=> {"big": "foot", "loch": "ness"}
|
||||
|
||||
# Se pot combina
|
||||
def all_the_args(*args, **kwargs):
|
||||
print args
|
||||
print kwargs
|
||||
"""
|
||||
all_the_args(1, 2, a=3, b=4) va afişa:
|
||||
(1, 2)
|
||||
{"a": 3, "b": 4}
|
||||
"""
|
||||
|
||||
# Când apelăm funcţii, putem face inversul args/kwargs!
|
||||
# Folosim * pentru a expanda tuple şi ** pentru a expanda kwargs.
|
||||
args = (1, 2, 3, 4)
|
||||
kwargs = {"a": 3, "b": 4}
|
||||
all_the_args(*args) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4)
|
||||
all_the_args(**kwargs) # echivalent cu foo(a=3, b=4)
|
||||
all_the_args(*args, **kwargs) # echivalent cu foo(1, 2, 3, 4, a=3, b=4)
|
||||
|
||||
# În Python, funcţiile sunt obiecte primare
|
||||
def create_adder(x):
|
||||
def adder(y):
|
||||
return x + y
|
||||
return adder
|
||||
|
||||
add_10 = create_adder(10)
|
||||
add_10(3) #=> 13
|
||||
|
||||
# Funcţiile pot fi anonime
|
||||
(lambda x: x > 2)(3) #=> True
|
||||
|
||||
# Există funcţii de ordin superior (care operează pe alte funcţii) predefinite
|
||||
map(add_10, [1,2,3]) #=> [11, 12, 13]
|
||||
filter(lambda x: x > 5, [3, 4, 5, 6, 7]) #=> [6, 7]
|
||||
|
||||
# Putem folosi scurtături de liste pentru a simplifica munca cu map si filter
|
||||
[add_10(i) for i in [1, 2, 3]] #=> [11, 12, 13]
|
||||
[x for x in [3, 4, 5, 6, 7] if x > 5] #=> [6, 7]
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 5. Clase
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# Moştenim object pentru a crea o nouă clasă
|
||||
class Om(object):
|
||||
|
||||
# Acesta este un atribut al clasei. Va fi moştenit de toate instanţele.
|
||||
species = "H. sapiens"
|
||||
|
||||
# Constructor (mai degrabă, configurator de bază)
|
||||
def __init__(self, nume):
|
||||
# Valoarea parametrului este stocată in atributul instanţei
|
||||
self.nume = nume
|
||||
|
||||
# Aceasta este o metoda a instanţei.
|
||||
# Toate metodele primesc "self" ca si primul argument.
|
||||
def spune(self, mesaj):
|
||||
return "%s: %s" % (self.nume, mesaj)
|
||||
|
||||
# O metodă a clasei. Este partajată de toate instanţele.
|
||||
# Va primi ca si primul argument clasa căreia îi aparţine.
|
||||
@classmethod
|
||||
def get_species(cls):
|
||||
return cls.species
|
||||
|
||||
# O metoda statica nu primeste un argument automat.
|
||||
@staticmethod
|
||||
def exclama():
|
||||
return "*Aaaaaah*"
|
||||
|
||||
|
||||
# Instanţiem o clasă
|
||||
i = Om(nume="Ion")
|
||||
print i.spune("salut") # afişează: "Ion: salut"
|
||||
|
||||
j = Om("George")
|
||||
print j.spune("ciau") # afişează George: ciau"
|
||||
|
||||
# Apelăm metoda clasei
|
||||
i.get_species() #=> "H. sapiens"
|
||||
|
||||
# Modificăm atributul partajat
|
||||
Om.species = "H. neanderthalensis"
|
||||
i.get_species() #=> "H. neanderthalensis"
|
||||
j.get_species() #=> "H. neanderthalensis"
|
||||
|
||||
# Apelăm metoda statică
|
||||
Om.exclama() #=> "*Aaaaaah*"
|
||||
|
||||
|
||||
####################################################
|
||||
## 6. Module
|
||||
####################################################
|
||||
|
||||
# Pentru a folosi un modul, trebuie importat
|
||||
import math
|
||||
print math.sqrt(16) #=> 4
|
||||
|
||||
# Putem importa doar anumite funcţii dintr-un modul
|
||||
from math import ceil, floor
|
||||
print ceil(3.7) #=> 4.0
|
||||
print floor(3.7) #=> 3.0
|
||||
|
||||
# Putem importa toate funcţiile dintr-un modul, dar nu este o idee bună
|
||||
# Nu faceţi asta!
|
||||
from math import *
|
||||
|
||||
# Numele modulelor pot fi modificate la import, de exemplu pentru a le scurta
|
||||
import math as m
|
||||
math.sqrt(16) == m.sqrt(16) #=> True
|
||||
|
||||
# Modulele python sunt pur şi simplu fişiere cu cod python.
|
||||
# Puteţi sa creaţi modulele voastre, şi sa le importaţi.
|
||||
# Numele modulului este acelasi cu numele fişierului.
|
||||
|
||||
# Cu "dir" inspectăm ce funcţii conţine un modul
|
||||
import math
|
||||
dir(math)
|
||||
|
||||
|
||||
```
|
||||
|
||||
## Doriţi mai mult?
|
||||
|
||||
### Gratis online, în limba engleză
|
||||
|
||||
* [Learn Python The Hard Way](http://learnpythonthehardway.org/book/)
|
||||
* [Dive Into Python](http://www.diveintopython.net/)
|
||||
* [The Official Docs](http://docs.python.org/2.6/)
|
||||
* [Hitchhiker's Guide to Python](http://docs.python-guide.org/en/latest/)
|
||||
* [Python Module of the Week](http://pymotw.com/2/)
|
||||
|
||||
### Cărţi, în limba engleză
|
||||
|
||||
* [Programming Python](http://www.amazon.com/gp/product/0596158106/ref=as_li_qf_sp_asin_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0596158106&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
||||
* [Dive Into Python](http://www.amazon.com/gp/product/1441413022/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=1441413022&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
||||
* [Python Essential Reference](http://www.amazon.com/gp/product/0672329786/ref=as_li_tf_tl?ie=UTF8&camp=1789&creative=9325&creativeASIN=0672329786&linkCode=as2&tag=homebits04-20)
|
||||
|
||||
@ -95,6 +95,10 @@ int main() {
|
||||
// is not evaluated (except VLAs (see below)).
|
||||
// The value it yields in this case is a compile-time constant.
|
||||
int a = 1;
|
||||
|
||||
// size_t bir objeyi temsil etmek için kullanılan 2 byte uzunluğundaki bir
|
||||
// işaretsiz tam sayı tipidir
|
||||
|
||||
size_t size = sizeof(a++); // a++ is not evaluated
|
||||
printf("sizeof(a++) = %zu where a = %d\n", size, a);
|
||||
// prints "sizeof(a++) = 4 where a = 1" (on a 32-bit architecture)
|
||||
|
||||
@ -67,6 +67,9 @@ $float = 1.234;
|
||||
$float = 1.2e3;
|
||||
$float = 7E-10;
|
||||
|
||||
// Değişken Silmek
|
||||
unset($int1)
|
||||
|
||||
// Aritmetik
|
||||
$sum = 1 + 1; // 2
|
||||
$difference = 2 - 1; // 1
|
||||
@ -183,6 +186,13 @@ $y = 0;
|
||||
echo $x; // => 2
|
||||
echo $z; // => 0
|
||||
|
||||
// Dump'lar değişkenin tipi ve değerini yazdırır
|
||||
var_dump($z); // int(0) yazdırılacaktır
|
||||
|
||||
// Print'ler ise değişkeni okunabilir bir formatta yazdıracaktır.
|
||||
print_r($array); // Çıktı: Array ( [0] => One [1] => Two [2] => Three )
|
||||
|
||||
|
||||
/********************************
|
||||
* Mantık
|
||||
*/
|
||||
@ -478,10 +488,18 @@ class MyClass
|
||||
print 'MyClass';
|
||||
}
|
||||
|
||||
//final anahtar kelimesi bu metodu override edilemez yapacaktır.
|
||||
final function youCannotOverrideMe()
|
||||
{
|
||||
}
|
||||
|
||||
/*
|
||||
Bir sınıfın özelliğini ya da metodunu statik yaptığınız takdirde sınıfın bir
|
||||
objesini oluşturmadan bu elemana erişebilirsiniz. Bir özellik statik tanımlanmış
|
||||
ise obje üzerinden bu elemana erişilemez. (Statik metodlar öyle değildir.)
|
||||
*/
|
||||
|
||||
|
||||
public static function myStaticMethod()
|
||||
{
|
||||
print 'I am static';
|
||||
|
||||
Loading…
Reference in New Issue
Block a user