| language |
contributors |
translators |
filename |
lang |
| ruby |
|
|
learnruby-ro.rb |
ro-ro |
# Acesta este un comentariu
=begin
Acesta este un comentariu pe mai multe linii
Nimeni nu le foloseste
Si nici tu nu ar trebui sa o faci
=end
# In primul rand: totul este un obiect
# Numerele sunt obiecte
3.class #=> Fixnum
3.to_s #=> "3"
# Aritmetica de baza
1 + 1 #=> 2
8 - 1 #=> 7
10 * 2 #=> 20
35 / 5 #=> 7
# Aritmetica este doar "zahar sintactic"
# pentru a putea chema metode pe un obiect
1.+(3) #=> 4
10.* 5 #=> 50
# Valorile speciale sunt obiecte
nil # Nimic
true # true
false # false
nil.class #=> NilClass
true.class #=> TrueClass
false.class #=> FalseClass
# Egalitate
1 == 1 #=> true
2 == 1 #=> false
# Inegalitate
1 != 1 #=> false
2 != 1 #=> true
!true #=> false
!false #=> true
# Excluzand "false", "nil" este singura valoare "falsa"
!nil #=> true
!false #=> true
!0 #=> false
# Mai multe comparatii
1 < 10 #=> true
1 > 10 #=> false
2 <= 2 #=> true
2 >= 2 #=> true
# Sirurule de caractere sunt obiecte
'Sunt un sir de caractere'.class #=> String
"Si eu sunt un sir de caractere".class #=> String
fi_inlocuit = "inlocui o valoare in string"
"Pot #{fi_inlocuit} atunci cand folosesc dublu apostrof"
#=> "Pot inlocui o valoare intr-un sir de caractere atunci cand folosesc dublu apostrof"
# Printeaza
puts "Afisez rezultate!"
# Variabile
x = 25 #=> 25
x #=> 25
# Retineti faptul ca atribuire unei valori, o si returneaza pe aceasta
# Asta inseamna ca poti sa faci atribuire multipla:
x = y = 10 #=> 10
x #=> 10
y #=> 10
# Prin conventie se foloseste "snake_case" in denumirea variabilelor
snake_case = true
# Folositi nume descriptive pentru variablie
adresa_radacina_proiect = '/nume/bun/'
adresa = '/nume/nu atat de bun/'
# Simbolurile (sunt obiecte)
# Simbolurile sunt constante imutabile, reutilizabile, reprezentate intern
# de o valoare numerica. Sunt deseori folosite in locul sirurilor de caractere pentru a da un nume reprezentativ unei valori
:exemplu_simbol.class #=> Symbol
status = :exemplu_simbol
status == :exemplu_simbol #=> adevarat
status == 'exemplu_simbol' #=> fals
status == :aprobat #=> fals
# Vectori
# Acesta este un vector
vector = [1, 2, 3, 4, 5] #=> [1, 2, 3, 4, 5]
# Vectorii pot contine diferite tipuri de date
[1, "salut", false] #=> [1, "salut", false]
# Vectorii pot fi indexati
# de la inceput
vector[0] #=> 1
vector[12] #=> nil
# Ca si aritmetica, accessul [valoare]
# este doar "zahar sintactic"
# pentru a chema metoda [] a unui obiect
vector.[] 0 #=> 1
vector.[] 12 #=> nil
# De la sfarsit
vector[-1] #=> 5
# Cu un index de inceput si o lungime
vector[2, 3] #=> [3, 4, 5]
# Sau cu un interval
vector[1..3] #=> [2, 3, 4]
# Adauga elemente intr-un vector in felul urmator:
vector << 6 #=> [1, 2, 3, 4, 5, 6]
# Hash-urile sunt dictionarele din Ruby cu perechi cheie/valoare.
# Hash-urile sunt notate cu acolade
hash = {'culoare' => 'verde', 'numar' => 5}
hash.keys #=> ['culoare', 'numar']
# Poti lua valoare unui element dintr-un hash foarte rapid folosind cheia
hash['culoare'] #=> 'verde'
hash['numar'] #=> 5
# Incercand sa accesezi un element dintr-un hash printr-o cheie care nu exista va returna "nil".
hash['nimic_aici'] #=> nil
# Incepand cu Ruby 1.9, este o sintaxa speciala pentru atunci cand se folosesc simboluri drept chei:
hash_nou = { defcon: 3, actiune: true}
hash_now.keys #=> [:defcon, :actiune]
# Pont: Atat vectorii (Array) si hash-urile (Hash) sunt enumerabile (Enumerable)
# Ele impart o multime de metode utile precum each, map, count si altele
# Structuri de control
if true
"instructiune if"
elsif false
"else if, optional"
else
"else, de asemenea optional"
end
for numar in 1..5
puts "iteratia #{numar}"
end
#=> iteratia 1
#=> iteratia 2
#=> iteratia 3
#=> iteratia 4
#=> iteratia 5
# TOTUSI, Nici una nu foloseste instructiunea for
# In locul acesteia ar trebui sa folosesti metoda "each" si sa ii trimiti un block
# Un bloc este o bucata de cod pe care o poti trimite unei metode precum "each".
# Este analog pentru "lambda", functii anonime, sau closures in alte limbaje de programare.
#
# The "each" method of a range runs the block once for each element of the range.
# Metoda "each" a unui interval, ruleaza block-ul o data pentru fiecare element din interval.
# Block-ul primeste ca si parametru un index
# Invocand metoda "each" cu un block, arata in urmatorul fel:
(1..5).each do |index|
puts "iteratia #{index}"
end
#=> iteratia 1
#=> iteratia 2
#=> iteratia 3
#=> iteratia 4
#=> iteratia 5
# Poti de asemenea sa pui block-ul intre acolade
(1..5).each {|index| puts "iteratia #{index}"}
# Continutul unei structuri de date poate fi parcurs folosind "each".
array.each do |element|
puts "#{element} parte din vector"
end
hash.each do |cheie, valoare|
puts "#{cheie} este #{valoare}"
end
index = 1
while index <= 5 do
puts "iteratia #{index}"
index += 1
end
#=> iteratia 1
#=> iteratia 2
#=> iteratia 3
#=> iteratia 4
#=> iteratia 5
nota = 'B'
case nota
when 'A'
puts "Bravo pustiule!"
when 'B'
puts "Mai mult noroc data viitoare"
when 'C'
puts "Poti mai mult"
when 'D'
puts "Incet, incet..."
when 'F'
puts "Ai esuat!"
else
puts "Sistem de notare alternativ?!"
end
# Functii
def dublu(x)
x * 2
end
# Functille (si toate block-urile) returneaza implicit valoarea ultimei instructiuni
dublu(2) #=> 4
# Parantezele sunt optionale cand rezultatul nu este ambiguu
dublu 3 #=> 6
dublu dublu 3 #=> 12
def suma(x,y)
x + y
end
# Argumentele metodei sunt separate printr-o virgula
suma 3, 4 #=> 7
suma suma(3,4), 5 #=> 12
# yield
# Toate metodele au un parametru block, implicit si optional
# care poate fi invocat folosit cuvantul cheie 'yield'
def incercuieste
puts "{"
yield
puts "}"
end
incercuieste { puts 'Salut Mihai!' }
# {
# Salut Mihai!
# }
# Poti trimite un block unei functii.
# "&" marcheaza o referinta trimisa unui block
def vizitatori(&block)
block.call "un_parametru"
end
# Poti trimite o lista de argumente, care va fi convertita intr-un vector (array).
# Pentru asta se foloseste ("*")
def vizitatori(*vector)
vector.each { |vizitator| puts "#{vizitator}" }
end
# Defineste o clasa folosind cuvantul cheie "class"
class Om
# O variabila apartinand clasei. Este folosita in toate instantele clasei
@@specie = "H. sapiens"
# Constructor
def initialize(nume, varsta=0)
# Atribuie argumentul, variabilei "nume", care apartine doar unei instante
@nume = nume
# Daca varsta nu este data, o sa ii atribuim valoarea implicita din lista de argumente (0, in cazul nostru)
@varsta = varsta
end
# Metoda pentru a seta valoarea unei variabile
def nume=(nume)
@nume = nume
end
# Metoda pentru a lua valoarea unei variabile
def nume
@nume
end
# Functionalitatea de mai sus poate fi obtinuta folosing metoda "attr_accessor" dupa cum urmeaza:
attr_accessor :nume
# Metodele pentru a lua si a seta valoarea unei variabile pot fi de asemenea obtinute individial:
attr_reader :nume
attr_writer :nume
# O metoda apartinand unei clase foloseste "self" pentru a se diferentia de metodele unei instante ale clasei respective
# Poate fi invocata doar pe clasa, si nu pe o instanta a acesteia
def self.spune(msg)
puts "#{msg}"
end
def specie
@@specie
end
end
# Creaza o instanta a unei clase
ion = Om.new("Ionut Popescu")
eugen = Om.new("Eugen Ionescu")
# Sa invocam niste metode
ion.specie #=> "H. sapiens"
ion.nume #=> "Ionut Popescu"
ion.nume = "Ionut Popescu JR." #=> "Ionut Popescu JR."
ion.nume #=> "Ionut Popescu JR."
eugen.specie #=> "H. sapiens"
eugen.nume #=> "Eugen Ionescu"
# Invoca o metoda a unei clase
Om.spune("Salut") #=> "Salut"
# Scopul unei variabile este definit de modul in care le numim
# Variabilele care incep cu $ au scop global
$var = "Sunt o variabila globala"
defined? $var #=> "global-variable"
# Variabilele care incep cu @ apartin unei instante
@var = "Sunt o variabila a unei instante"
defined? @var #=> "instance-variable"
# Variabilele care incep cu @@ apartin unei clase
@@var = "Sunt variabila unei clase"
defined? @@var #=> "class variable"
# Variabilele care incep cu litera mare sunt constante
Var = "Sunt o constanta"
defined? Var #=> "constant"
# Clasele sunt de asemenea obiecte in ruby. Astfel incat clasele pot avea variabile care apartin unei instante
# O variabila care apartine unei clase poate fi accesata de toate instantele acesteia si de clasele care o extind
# clasa parinte
class Om
@@foo = 0
def self.foo
@@foo
end
def self.foo=(valoare)
@@foo = valoare
end
end
# clasa copil
class Muncitor < Om
end
Om.foo # 0
Muncitor.foo # 0
Om.foo = 2 # 2
Muncitor.foo # 2
# Variabilele care apartin unei instante ale unei clase, nu sunt impartite de (copii acesteia) clasele care o extind
class Om
@bar = 0
def self.bar
@bar
end
def self.bar=(valoare)
@bar = valoare
end
end
class Doctor < Om
end
Om.bar # 0
Doctor.bar # nil
module ExempluModul
def foo
'foo'
end
end
# Incluzand modulul instantei unui obiect
# Extinzand modulul unei instante ale unei clase
class Persoana
include ExempluModul
end
class Carte
extend ExempluModul
end
Persoana.foo # => NoMethodError: undefined method `foo' for Persoana:Class
Persoana.new.foo # => 'foo'
Carte.foo # => 'foo'
Carte.new.foo # => NoMethodError: undefined method `foo'
# Callbacks atunci cand includerea si extinderea unui modul sunt executate
module ModulExempluCallBack
def self.included(base)
base.extend(ClassMethods)
base.send(:include, InstanceMethods)
end
module ClassMethods
def bar
'bar'
end
end
module InstanceMethods
def qux
'qux'
end
end
end
class CevaRelevant
include ModulExempluCallBack
end
CevaRelevant.bar # => 'bar'
CevaRelevant.qux # => NoMethodError: undefined method `qux'
CevaRelevant.new.bar # => NoMethodError: undefined method `bar'
CevaRelevant.new.qux # => 'qux'
